constelatie de fericire..

deseori in lumea viselor evadez
si incep sa creez..
un univers imaginar..
ce nu are hotar.

gandurile ma poarta departe..
departe de realitate..
intr-o lume fara limite..
sa raman aici?!..poate..

perfectiunea unui vis..
ma provoaca sa visez si eu..
sa visez un curcubeu..
sa alunec in al visului abis.

sa ajung la stele,
sa ma joc cu ele.
sa ajung la luna,
sa- spun "buna".

sa incep sa zbor,
sa ating un nor.
sa ma plimb pe mare,
sa ma apropii de soare.

sa ma pot teleporta ,
cu timpul sa pot lupta.
sa citesc gandurile,
sa nu uit amintirle.

sa traiesc departe,
de cruda realitate.
sa visez mereu..
chiar si atunci cand imi e greu.

taramul fermecat apartine tuturor..
un taram molipsitor..
intr-o lume ireala,dar perfecta
departe de realitatea infecta.

dar timpul nu ne lasa sa visam,
am inceput sa ne drogam..
ca sa ajungem sa plutim
acum trebuie sa platim.

si suntem mult prea prinsi de realitate..
gandul nu ne mai zboara departe..
totul se invarte in jurul unui singur sentiment..iubirea..
si printre noi sunt prea putini ce gasesc..fericirea...